Gabriela Atanasov, creatoarea brandului Sweet Paprika, a venit din Bucureşti la Chişinău pentru a ţine un workshop despre mediul on-line şi blogosferă, despre “How to be an on-line Super Woman”. Deşi este stabilită de mulţi ani în România, Gabriela îşi aminteşte cu dragoste de copilăria petrecută în Moldova şi revine cu drag acasă, atunci când are posibilitate. Mai multe despre evenimentul organizat împreună cu Rusanda Cojocaru, dar şi despre cum să rezişti în mediul on-line, Gabriela ne povestește în acest interviu.— Cum te-au ajutat studiile în domeniul PR-ului să crești în planul design-ului vestimentar?

— În clasa a 12-a aveam o pasiune deosebită pentru modă și începusem să o venerez pe Audrey Hepburn, să mă identific cu ea. Tot atunci am creat blogul, care a avut apoi şi o perioadă de stagnare. După liceu am plecat la București pentru a învăța „Comunicare și Relații Publice„. În anul trei de facultate am relansat blogul, împreună cu o linie de haine dedicată  acestui personaj, pentru a atrage mai mult public. În scurt timp mi-am dat seama că produsele mele se vindeau bine și așa am creat brandul Sweet Paprika. În 6 ani de blogging am ajuns la 11 mii de urmăritori pe Facebook, dar fără să plătesc publicitate. Tot publicul meu este organic.

— Care sunt sursele tale de inspirație?

— Mă inspir din trecut, pentru a crea ceva nou. Recent am lansat o colecție în stilul anilor ’70, ceea ce mă reprezintă foarte mult. Atitudinea hippie și libertatea de a alege a fost întotdeauna pe placul meu, iar brandul ”Sweet Paprika„ reflectă personalitatea mea.

— Povestește-ne despre prietenia cu Rusanda. Când a început şi cum aţi ajuns să organizaţi împreună evenimente?

— Cu Rusanda ne-am cunoscut la radio, în timpul unui interviu și fără efort ne-am dat seama că suntem ambele moldovence. Îmi plăcea foarte mult brandul ei, „Bookletta„, precum și faptul că promovează cititul. Am hotărât să facem ceva împreună, deoarece brandurile noastre au puncte comune. Astfel, am ținut un showroom împreună, timp de un an. Apoi Rusanda a plecat în Africa și nu era sigură dacă se va întoarce. Însă, când a revenit, am început să organizăm tot felul de evenimente și acum suntem aici, la Chișinău, ținând împreună workshop-ul „How to be an on-line SuperWoman”.

— Ai mai organizat workshop-uri în România. Ce ți s-a părut diferit la Chişinău, din punct de vedere organizatoric?

— Singura problemă pe care am întâlnit-o aici este că oamenilor le este frică să facă plata on-line. Ei preferă să plătească banii direct la eveniment, însă aceasta ne împiedică să evaluăm câte persoane vor veni la workshop. În rest, oamenii sunt mai calzi decât în România, căci așa suntem noi, moldovenii, și întotdeauna vom fi.

— Cum a fost prima zi de workshop? Cum au reacționat „elevele” și ce le-ai povestit?

— Am dat foarte multe din casă 🙂 . Nu intenționam să ținem niște cursuri teoretice, ci să le povestim exact cum stă treaba cu online-ul și tot ce ține de această sferă. Fetele mă întrebau dacă nu mi-e frică de concurență, căci împărtășesc experiența mea personală. Am spus: „Ce concurență? Există loc sub soare pentru fiecare, căci suntem pe linii diferite, ne inspirăm din lucruri diferite și tot așa”. Noi cu Rusanda am venit cu rezultate de-a gata și cu foarte multe sfaturi practice. Fetele care au venit la workshop au avut ce învăța, iar eu am fost bucuroasă să le ofer ceea ce eu la timpul meu nu am avut. Primesc o satisfacție enormă atunci când văd că alți oameni reușesc cu ajutorul meu.

— Ai putea să ne oferi câteva sfaturi despre ”How to be an on-line Super Woman„?

— Sfatul numărul unu este să fii organizat. Când lucrezi într-un domeniu creativ este normal să fii mereu în haos, însă dacă reușești să găsești o ordine a ta în tot acest haos, ai deja un succes. În al doilea rând, nu ai voie să te oprești. Trebuie să fii blogger în fiecare zi sau măcar să ai o ordine anumită de postări și activitate. De asemenea, trebuie să realizezi că offline-ul este un lux.

— Care este relația  dintre tine și modelele cu care lucrezi?

— Sunt foarte înțelegătoare. Sunt permisivă, iar aceasta îi face pe oameni să apeleze la mine și astfel mă împac aproape cu toți, căci fac compromisuri. Mă comport cu modelele așa ca și cum ele mi-ar fi prietene, nu umerașe pentru haine. Pe la 16 – 17 ani am fost și eu model și știu cum e să fii jignită. La un moment dat am avut o acnee destul de nașpa și eram refuzată la ședințe foto. Și atunci când un model de-al meu a trecut prin aceeaşi situaţie, nu mi-am permis să o refuz, ci din contra, eram sigură că se va descurca cu ședința foto. Lumea modei este o lume rea, dar trebuie să știi să rămâi bun în ea, pentru că oamenii te vor ajuta la un moment dat.

— Care dintre tendințele acestui sezon te caracterizează cel mai mult?

— Îmi place că deja de doi ani  încoace este prezent trendul anilor ‘70, hippie, pantalonii evazați etc. Da, aceste tendințe mă reprezintă cel mai mult. Precum și stilul anilor ’50.

— Cum reușești să fii blogger, designer și mamă în același timp?

— Noaptea scriu articole. Gătesc sau fac alte chestii atunci când doarme copilul și tot așa. În timpul liber, de fapt, mă joc cu băiatul, îi citesc o poveste sau iau cina cu soțul meu, ceea ce este o adevărată sărbătoare, deoarece este și el mereu ocupat. Șapte ore e maximum ce pot să-mi permit în privința somnului.

— Ce îţi place să citeşti și care sunt cărţile tale preferate?

— Deoarece sunt obsedată de istoria lui Audrey Hepburn, una dintre cărțile mele preferate este ”How to be a Hepburn in a Hilton world„, scrisă de Jordan Christy. De asemenea, sunt fan a tot ce a scris Mircea Eliade. Cel mai mult, însă, îmi place să citesc poezii. Mă inspiră cu adevărat Lucian Blaga și Nichita Stănescu.

— Care este cel mai memorabil moment din activitatea ta?

— Am mers odată la „Paris Fashion Week„ și acolo era o expoziție de haine ale lui Audrey Hepburn. Știi ce înseamnă să te uiți la o rochie și să plângi? Am plâns deoarece nu-mi puteam stăpâni sentimentele de admirație față de această personalitate și stilul ei excepțional. Vedeam în fața mea rochia care am văzut-o în filme și poze și era incredibil de frumoasă.

— Spre final… oferă-ne câteva sfaturi, despre cum să ne găsim stilul personal?

— Tot secretul este să descoperi cine ești. Eu, de exemplu, știam mereu că sunt o nostalgică și că am trăit cândva prin Paris, în anii ’50. Tinerii trebuie să înțeleagă clar cine sunt. Durează până te descoperi, dar dacă faci o listă a ceea ce îți place, vei vedea la urmă că e un personaj acolo și atunci vei înțelege ce stil te reprezintă. Important e să ai tupeu de a purta ceea ce îți place, în final.

Text: Nelly Sargu / Pretty Little Writer

Fotografii preluate din arhiva personală a Gabrielei Atanasov